Agricultura are tot mai multă nevoie de apă, iar apa este tot mai puţină.

  • Multe comunităţi suferă de lipsa acută de apă, în special în sezonul cald. Se instituie restricţii de consum iar calitatea apei devine inaptă pentru consum uman.
  • Ferme agricole privesc neputincios cum recolta se pierde din cauza secetei. Existenţa apei ar fi dat, cu siguranţă, recolte mari, care s-ar fi putut vinde la preţuri crescute, pe fondul slăbirii concurenţei.
  • Intreprinderi care necesită apă în cantităţi în procesul lor tehnologic (de ex. răcire) ce vor fi afectaţi de restricţiile de consum, nu vor mai risipi apa în canale ci vor lua măsuri de reciclare a apei.

Soluţia pentru lipsa de apă:

Bazinele de colectare a apei

Singura soluţie stabilă rămâne construcţia de bazine de stocare a apei, fie pentru comunităţi, fie pentru irigaţie, fie industriale. Rolul acestor bazine sau rezervoare de apă este de a crea un stoc ce acoperă necesităţile de apă.

Dimensionarea corectă a bazinelor de colectare a apei

În primul rand va trebui dimensionat capacitatea corectă a bazinului.

  • Un bazin subdimensionat nu rezolvă, decât parţial problemele de aprovizionare cu apă.
  • Un bazin supradimensionat înseamnă cheltuieli nejustificate de investiţie precum şi cheltuieli de întreţinere suplimentare.

În primul rând calculaţi care este fluctuaţia consumului de apă:

  • Bazinele industriale şi cele comunale prezintă oscilaţii de consum, mai ales pe parcursul unei zile (ex. în timpul nopţii consumul este minim, în timp ce dimineaţa şi spre seară consumul este mai mare). Fluctuaţiile diferă şi în funcţie de sezon. În mod normal sursele de apă, ce provin din puţuri, râuri, izvoare, etc. şi care acoperă necesarul zilnic, dar ca fluctuaţiile de consum necesită calcularea cu un stoc tampon de apă. Deci pompele şi sursele de apă nu pot aproviziona întotdeauna necesarul de apă la vârfurile de sarcină.
  • Deci, înainte de a lua decizia în ceea ce priveşte dimensionarea corectă a bazinului de apă, luaţi în considerare următoarele:

    Sunt situaţii când consumul de apă este excesiv de mare raportat cu capacitatea surselor, şi aceasta se prezintă ca stocuri de apă necesare pe perioade mai lungi de timp. Aici putem aminti bazinele de irigaţie mari sau bazine pentru zăpada artificială. În agricultura intensivă, pe perioada verii, necesarul de apă pentru irigaţie este net superioară capacităţilor asigurate de sursele de apă din zona. Din acest motiv se prevede o stocare pe termen lung. Aici se pot include captarea apelor pluviale pe perioadele ploioase, precum şi colectarea unui stoc de apă pe perioada fără irigaţie. Astfel se poate asigura cantităţile de apă necesare pe perioade îndelungate.

    În cazul stocurilor pe scurtă durată (în acest caz se consideră că sursele de apă acoperă necesarul zilnic, dar nu acoperă necesarul în anumite perioade din zi, când există vârf de consum):

    • stocurile trebuie să acopere fluctuaţiile zilnice
    • care este consumul maxim pe zi
    • care este suplinirea din surse sigure, pe zi
    • care este vârful de consum, pe o anumită perioadă a zilei.
    • dacă există, totuşi, sezoane când consumul de apă este mai mare decât media anuală (vara, spre exemplu comunităţile locale folosesc în exces apa pentrz irigaţia grădinilor private)
    • de aici rezultă care este volumul de apă necear pentru acoperirea vârfurilor de sarcină pe o anumită perioadă a zilei sau sezonului.

    În cazul stocurilor pe lungă durată (ex. bazine de irigaţie agricolă):

    • se calculează cantităţile de apă pentru acoperirea necesarului de apă în perioada secetoasă
    • se calculează volumele de apă de suplinire constantă
    • se calculează volumele de apă ce se pot acumula în perioada extra-sezonala
    • se scade volumul de apă, ce va fi pierdere prin evaporare sau pe conducte, eventual izolaţie

    Nu uitati că exact în momentul în care cererea de apă este mai mare, sursele de apă constante au debite mult mai reduse. În unele cazuri pot dispărea în totalitate (cursuri de apă periodice, secări ale puţurilor, etc.).

    Tipuri de bazine:

    • Din punct de vedere a dimensiunilor: bazine de dimensiuni mici (ex. 5 – 10 m3), medii (20 – 100 m3), sau mari (mai mari de 1000 m3). Bazinele cele mari sunt, prin definiţie, rezervoare de stocare a apei pe termen lung.
    • Din punct de vedere a construcţiei: bazine din beton, din structuri metalice sau material plastic, bazine săpate izolate cu membrană. În functie de capacitatea necesară şi posibilităţile locale se va alege soluţia optimă.
    • Din p.d.v. al poziţionării: bazine situate sub nivelul pământului (tancuri subterane), lacuri deschise, bazine şi lacuri semi-îngropate (lacuri supraînalţate cu taluz, bazine semi-îngropate), bazine supraterane (fundul bazinului se află deasupra nivelului solului) şi bazine supraînalţate (turnuri de apă). Bazinele săpate au anumite limitări (de ex. nivelul pânzei freatice), cele supraînalţate sunt limitate de eventualitatea existenţei unei surse de izvor ce necesită cădere liberă de apă. Turnurile de apa au avantajul că odată ce apa a fost pompată în bazin, nu mai necesită pompa pentru alimentarea consumatorilor, deci are autonomie şi pe perioadele cu căderi de reţea electrică.
    • Din p.d.v. al protecţiei: bazine deschise sau închise, acoperite. Bazinele acoperite sunt mai scumpe, dar au avantajul protecţiei suplimentare, respectiv a pierderilor de apă din evaporare reduse la minim.
      • Din p.d.v al izolaţiei: există bazine din:
      • beton neizolat, beton tratat cu amorsă hidroizolantă, beton izolat cu folie sau membrană
      • metal, fibră de sticlă, materiale plastice, compozite, etc.
      • săpate, neizolate, izolate cu argilă sau bentonită
      • bazine izolate cu membrane şi folie (cauciuc EPDM, PVC, etc.)

    Dintre toate tipurile de bazine de capacitate medie sau mare, cea mai rentabila este constructia sapata in pamant, semi-ingropat, deci cu utilizarea pamantului excavat la constructia unui dig compactat. Astfel se evita cheltuielile legate de transportul si depozitarea solului excavat iar adancimea acesteia poate fi mai mare, Deci raportul dintre volumul de apa si cantitatea de material de hidroizolatie este mai optima.

    Oportunitatea investiţiei

    O investiţie de o asemenea anvergură implică costuri financiare semnificative. Pierderile de recoltă, la rândul lor reprezintă o gaură semnificativă în bugetul oricărei afaceri. Justificarea investiţiei în irigaţie trebuie să contrabalanseze pierderile iminente. Astfel, dacă săpăturile, hidroizolaţia, amenajarea puţurilor, pompele precum şi consumul electric va trebui luat în calcul. În majoritatea cazurilor, o investiţie în stocarea apei se amortizează din primul an, mai ales daca acel an a fost unul secetos.

    Soluţia

    Lacurile şi canalele de irigaţie izolate cu membrană de cauciuc EPDM reprezintă soluţia oferită de către noi. Înainte de pornirea unei investiţii de asemenea anvergură, este foarte important să vă consultaţi cu un specialist din domeniu.

    Pentru o ofertă personalizată vă stăm la dispoziţie şi vă invităm să luaţi legatura cu specialiştii noştri.